luni, 29 martie 2010
Rezultatele concursului Shiki Monthly Kukai, martie 2010
Dintre poeţii români care au participat, Vasile Moldovan a obţinut cel mai mare punctaj. Felicitări! Trebuie să ţinem seamă de numărul foarte mare de participanţi la această etapă: 118 la Kigo Format şi 112 la Free Format.
Planting roses—
the young farmer hums
an old love song
Vasile Moldovan
(0,4,9) = 17 pts
Plantând trandafiri –
tânărul fermier fredonează
un cântec de dragoste
Comentariul:
'the young farmer' nicely placed sets a mood in this haiku.
The first of three wonderful haiku that deal with a glimpse of eternity. This one is a clear peek at eternity through tradition. Whose old love song is the farmer humming? Who planted that tune in the farmers young brain? Mother/father, grandfather/mother, great-grandmother/father? Very human. Very well done!
Şi traducerea lui datorată poetului Vasile Moldovan:
"Tânărul fermier" , fericit plasat , creează o dispoziţie sufletească în acest haiku. Poemul e primul din cele trei minunate haiku-uri care acordă atenţie eternităţii. El abordează eternitatea prin tradiţie. Al cui e vechiul cântec de dragoste pe care îl fredonează fermierul? Cine a sădit acea melodie în mintea tânărului fermier? Tatăl/mama, bunicul/bunica, străbunica/străbunicul? Foarte uman haiku. Foarte bine făcut!
Au mai participat:
Sowing sunflower —
the seed will be guided
after the sun too?
Petru-Ioan Gârda
Semănând floarea-soarelui –
seminţele se vor ghida
tot după soare ?
Bars on the windows —
lying down and
eating cookies
Petru-Ioan Gârda
Bare la ferestre –
culcat pe jos şi
mâncând prăjituri
Field sowed —
the snow of lambs
spreading out
Maria Tirenescu
Câmpul semănat –
zăpada mieilor
acoperindu-l
Sun over the field —
a magpie pecking
some biscuits
Maria Tirenescu
Soarele peste câmp –
o ţarcă ciuguleşte
biscuiţi
Planting roses—
the young farmer hums
an old love song
Vasile Moldovan
(0,4,9) = 17 pts
Plantând trandafiri –
tânărul fermier fredonează
un cântec de dragoste
Comentariul:
'the young farmer' nicely placed sets a mood in this haiku.
The first of three wonderful haiku that deal with a glimpse of eternity. This one is a clear peek at eternity through tradition. Whose old love song is the farmer humming? Who planted that tune in the farmers young brain? Mother/father, grandfather/mother, great-grandmother/father? Very human. Very well done!
Şi traducerea lui datorată poetului Vasile Moldovan:
"Tânărul fermier" , fericit plasat , creează o dispoziţie sufletească în acest haiku. Poemul e primul din cele trei minunate haiku-uri care acordă atenţie eternităţii. El abordează eternitatea prin tradiţie. Al cui e vechiul cântec de dragoste pe care îl fredonează fermierul? Cine a sădit acea melodie în mintea tânărului fermier? Tatăl/mama, bunicul/bunica, străbunica/străbunicul? Foarte uman haiku. Foarte bine făcut!
Au mai participat:
Sowing sunflower —
the seed will be guided
after the sun too?
Petru-Ioan Gârda
Semănând floarea-soarelui –
seminţele se vor ghida
tot după soare ?
Bars on the windows —
lying down and
eating cookies
Petru-Ioan Gârda
Bare la ferestre –
culcat pe jos şi
mâncând prăjituri
Field sowed —
the snow of lambs
spreading out
Maria Tirenescu
Câmpul semănat –
zăpada mieilor
acoperindu-l
Sun over the field —
a magpie pecking
some biscuits
Maria Tirenescu
Soarele peste câmp –
o ţarcă ciuguleşte
biscuiţi
sâmbătă, 27 martie 2010
Revista de haiku Ploc No 13 - Martie 2010
Ploc - La revue du haïku
N° 13 – Mars -2010
Letitzia Lucia IUBU (Roumanie)
L’abricotier fleuri
bourdonnement d’abeilles -
au loin les vêpres
Les pruniers fleuris
et le trille d’allouette-
le verger de grand-mère
Caisul înflorit
bâzâit de albine –
în depărtare vecernia
Prunii înfloriţi
şi trilul de ciocârlie –
livada bunicii
De Florii
(Traditions de Pâques)
Maria Tirenescu
(Roumanie)
En Ardeal, la tradition veut que l'on aille au cimetière à chaque fête. Un dimanche avant Pâques (s’appelle dimanche de Florii - de Fleurs), nous portons des cierges et des petites branches de saule.
Quand nous arrivons à Dancu Mic, le village de nos grands-parents, le cimetière est vide.
Après le service divin –
deux poussins picorent
des miettes
À Moia, chante le coucou. Dans un arbre près de nous, une branche cassée vibre.
Au point du jour –
le docteur des arbres
est en mission
Nous allons vers les tombes des grands-parents. Dans l’herbe, des primevères et des violettes.
Moment de mystère –
à travers des croix délabrées
de nombreuses violettes
Nous allumons les cierges, nous mettons les rameaux de saule sur les tombes et nous partons contents.
De Florii
(Tradiţii de Paşte)
În Ardeal, tradiţia este să se meargă la cimitir cu ocazia fiecărei sărbători.
Duminica dinaintea Paştelui se numeşte duminica Floriilor, când ducem lumânări şi
Ramuri de salcie.
Când sosim la Dancu Mic, satul bunicilor noştri, cimitirul e gol.
După slujbă
doi pui ciugulesc
firimituri
La Moia cântă cucul. Într-un copac, lânga noi, o creangă ruptă vibrează.
În zori –
doctorul copacilor
este în misiune
Ne îndreptăm către mormintele bunicilor. În iarbă ciuboţica-cucului şi brânduşe.
Clipă de mister –
printre cruci părăginite
o mulţime de toporaşi
Aprindem lumânările, punem ramurile de salcie pe morminte şi plecăm mulţumiţi.
Maria Tirenescu
(România)
Photo de ma mère –
le cerisier près de porte
tout aussi blanc
Le crocus fleuri –
la mère regarde avec tendresse
le visage d’enfant
Fotografia mamei –
cireşul de lângă poartă
la fel de alb
Brânduşa înflorită –
mama priveşte cu duioşie
figura copilului
N° 13 – Mars -2010
Letitzia Lucia IUBU (Roumanie)
L’abricotier fleuri
bourdonnement d’abeilles -
au loin les vêpres
Les pruniers fleuris
et le trille d’allouette-
le verger de grand-mère
Caisul înflorit
bâzâit de albine –
în depărtare vecernia
Prunii înfloriţi
şi trilul de ciocârlie –
livada bunicii
De Florii
(Traditions de Pâques)
Maria Tirenescu
(Roumanie)
En Ardeal, la tradition veut que l'on aille au cimetière à chaque fête. Un dimanche avant Pâques (s’appelle dimanche de Florii - de Fleurs), nous portons des cierges et des petites branches de saule.
Quand nous arrivons à Dancu Mic, le village de nos grands-parents, le cimetière est vide.
Après le service divin –
deux poussins picorent
des miettes
À Moia, chante le coucou. Dans un arbre près de nous, une branche cassée vibre.
Au point du jour –
le docteur des arbres
est en mission
Nous allons vers les tombes des grands-parents. Dans l’herbe, des primevères et des violettes.
Moment de mystère –
à travers des croix délabrées
de nombreuses violettes
Nous allumons les cierges, nous mettons les rameaux de saule sur les tombes et nous partons contents.
De Florii
(Tradiţii de Paşte)
În Ardeal, tradiţia este să se meargă la cimitir cu ocazia fiecărei sărbători.
Duminica dinaintea Paştelui se numeşte duminica Floriilor, când ducem lumânări şi
Ramuri de salcie.
Când sosim la Dancu Mic, satul bunicilor noştri, cimitirul e gol.
După slujbă
doi pui ciugulesc
firimituri
La Moia cântă cucul. Într-un copac, lânga noi, o creangă ruptă vibrează.
În zori –
doctorul copacilor
este în misiune
Ne îndreptăm către mormintele bunicilor. În iarbă ciuboţica-cucului şi brânduşe.
Clipă de mister –
printre cruci părăginite
o mulţime de toporaşi
Aprindem lumânările, punem ramurile de salcie pe morminte şi plecăm mulţumiţi.
Maria Tirenescu
(România)
Photo de ma mère –
le cerisier près de porte
tout aussi blanc
Le crocus fleuri –
la mère regarde avec tendresse
le visage d’enfant
Fotografia mamei –
cireşul de lângă poartă
la fel de alb
Brânduşa înflorită –
mama priveşte cu duioşie
figura copilului
duminică, 7 martie 2010
Kukai Franţa, februarie 2010
Colega noastră, Virginia Popescu, a obţinut cu haiku-ul următor cel mai mare punctaj (8 pt) la fel ca Damien Gabriel.
passants pressés –
sur les bancs du boulevard
ne s'assied que la neige
de Virginia Popescu
trecători grăbiţi –
pe băncile bulevardului
nu se aşează decât neaua
C.: L'image et la formule de la neige assise, le temps qui prend son temps contrairement aux hommes me ravit.
Valérie R.
Comentariul: Imaginea şi formula zăpezii aşezate, timpul care ia timpul contrar al oamenilor m-a fermecat.
matin de givre -
la lune sous les étoiles
du pare-brise
de Damien Gabriels
dimineaţă cu chiciură –
luna sub stelele
parbrizului
Cu 4 pt :
Photo de grand - mère -
le cerisier près de la porte
blanc de givre
de Maria Tirenescu
Fotografia bunicii –
cireşul de lângă poartă
alb de chiciură
C.: La beauté de ce haiku tient pour moi à trois choses :
-l'auteur est caché dans son regard (et l'on devine son ressenti)
- L2 et L3 peuvent être ou non dans l'image. Le lecteur peut choisir et broder.
Un coup d'œil de l'auteur vers l'arbre du jardin, lui aussi vieillissant de givre,
Ou un regard un peu plus pointu dans l'image qui accentue l'effet glaçant de la mort.
- une belle saisie, sans regret, du temps qui passe et de notre destin à tous
Philippe Quinta.
Comentariul:
Frumuseţea acestui haiku ţine de trei lucruri:
- autorul s-a transformat în observator
- L2 şi L3 putând să fie sau să nu fie în imagine. Cititorul poate să aleagă şi să brodeze.
O scurtă privire a autorului spre arborele din grădină, chiciura îmbătrânindu-l
Sau o privire un pic mai exactă a imaginii care accentuează efectul glacial al morţii.
- o frumoasă sesisare, fără regret, a timpului care trece şi destinul nostru, al tuturor.
passants pressés –
sur les bancs du boulevard
ne s'assied que la neige
de Virginia Popescu
trecători grăbiţi –
pe băncile bulevardului
nu se aşează decât neaua
C.: L'image et la formule de la neige assise, le temps qui prend son temps contrairement aux hommes me ravit.
Valérie R.
Comentariul: Imaginea şi formula zăpezii aşezate, timpul care ia timpul contrar al oamenilor m-a fermecat.
matin de givre -
la lune sous les étoiles
du pare-brise
de Damien Gabriels
dimineaţă cu chiciură –
luna sub stelele
parbrizului
Cu 4 pt :
Photo de grand - mère -
le cerisier près de la porte
blanc de givre
de Maria Tirenescu
Fotografia bunicii –
cireşul de lângă poartă
alb de chiciură
C.: La beauté de ce haiku tient pour moi à trois choses :
-l'auteur est caché dans son regard (et l'on devine son ressenti)
- L2 et L3 peuvent être ou non dans l'image. Le lecteur peut choisir et broder.
Un coup d'œil de l'auteur vers l'arbre du jardin, lui aussi vieillissant de givre,
Ou un regard un peu plus pointu dans l'image qui accentue l'effet glaçant de la mort.
- une belle saisie, sans regret, du temps qui passe et de notre destin à tous
Philippe Quinta.
Comentariul:
Frumuseţea acestui haiku ţine de trei lucruri:
- autorul s-a transformat în observator
- L2 şi L3 putând să fie sau să nu fie în imagine. Cititorul poate să aleagă şi să brodeze.
O scurtă privire a autorului spre arborele din grădină, chiciura îmbătrânindu-l
Sau o privire un pic mai exactă a imaginii care accentuează efectul glacial al morţii.
- o frumoasă sesisare, fără regret, a timpului care trece şi destinul nostru, al tuturor.
Kukai Franţa decembrie 2009
(Pentru o comparaţie cu concursurile la care participăm cei care facem parte din grupul de haiku.)
Cu 3 puncte: (0-1-1) (2 voturi)
nid emporté par le vent –
sur une branche dénudée
l'oiseau solitaire
Virginia Popescu
cuib purtat de vânt –
pe o creangă desfrunzită
pasărea stingheră
Comm.:
Ici, c'est le découragement de cet oiseau qui me touche, on compatit et on se rappelle des situations semblables quand des catastrophes s'abattent sur nos foyers, que l'on se retrouve sans eau, sans électricité ou sans toit et que l'on doit trouver des solutions d'urgence. (Véronique)
Aici, este descurajarea acestei păsări mă emoţionează, se compară şi se regăsesc situaţii asemănătoare când catastrofe se abat deasupra căminelor noastre, când ele se află fără apă, fără curent electric sau fără acoperiş şi pe cărora trebuie să le găsim soluţii de urgenţă. (Véronique)
L'oiseau est ici assimilé à la "mère", la "maternité". On imagine l'oiseau esseulé et pensif, statique sur la branche qui portait le nid (le couffin). "l'oiseau solitaire", placé en L3, distancie l'oiseau et souligne son infortune face à la force des élèments. (Claire)
Pasărea este aici asimilată cu mama, cu maternitatea. Ne imaginăm o pasăre însingurată şi îngândurată, nemişcată pe o creangă care susţine cuibul. „Pasărea solitară” plasată în linia a treia, distanţarea păsării şi sublinierea nenorocului în faţ a forţei elementelor. (Claire)
şi:
Bruine –
le moineau n'a pas besoin
d'un parapluie
Maria Tirenescu
Burniţă –
vrabia nu are nevoie
de umbrelă
Comm.:
Je ne peux pas résister, quand il s'agit d'oiseaux, de trouver beau le haiku qui en parle. Mais là, c'est encore son humilité, qui est soulignée. J'i imagine les gens sous leur parapluie,et le moineau humide de pluie. (Rob)
Nu pot rezista, când e vorba de păsări, să găsesc frumos un haiku în care se vorbeşte despre ele. Dar aici, este subliniată şi umilinţa. Îmi imaginez oameni sub umbrelele lor şi vrabia udă de ploaie. (Rob)
Ce haiku est plein d'humour. Car après l'avoir lu, après m'être accordé à l'évidence de son constat, je vois l'oiseau muni d'un petit parapluie, comme dans un dessin animé, et je trouve ça rigolo.(Philippe)
Acest haiku este plin de umor. Căci după ce l-am citit, după ce m-am acordat la evidenţa constatării, eu văd pasărea înzestrată cu o mică umbrelă, ca într-un desen animat şi găsesc amuzantă această situaţie.(Philippe)
Cu 2 puncte:
Train de nuit –
un seul traîneau
derrière la gare
Maria Tirenescu
Tren de noapte –
o singură sanie
în spatele gării
*
nuit d'hiver -
dans le ciel la Lyre murmure
musiques des sphères
Virginia Popescu
noapte de iarnă –
pe cer Lira murmură
muzica sferelor
Cu 3 puncte: (0-1-1) (2 voturi)
nid emporté par le vent –
sur une branche dénudée
l'oiseau solitaire
Virginia Popescu
cuib purtat de vânt –
pe o creangă desfrunzită
pasărea stingheră
Comm.:
Ici, c'est le découragement de cet oiseau qui me touche, on compatit et on se rappelle des situations semblables quand des catastrophes s'abattent sur nos foyers, que l'on se retrouve sans eau, sans électricité ou sans toit et que l'on doit trouver des solutions d'urgence. (Véronique)
Aici, este descurajarea acestei păsări mă emoţionează, se compară şi se regăsesc situaţii asemănătoare când catastrofe se abat deasupra căminelor noastre, când ele se află fără apă, fără curent electric sau fără acoperiş şi pe cărora trebuie să le găsim soluţii de urgenţă. (Véronique)
L'oiseau est ici assimilé à la "mère", la "maternité". On imagine l'oiseau esseulé et pensif, statique sur la branche qui portait le nid (le couffin). "l'oiseau solitaire", placé en L3, distancie l'oiseau et souligne son infortune face à la force des élèments. (Claire)
Pasărea este aici asimilată cu mama, cu maternitatea. Ne imaginăm o pasăre însingurată şi îngândurată, nemişcată pe o creangă care susţine cuibul. „Pasărea solitară” plasată în linia a treia, distanţarea păsării şi sublinierea nenorocului în faţ a forţei elementelor. (Claire)
şi:
Bruine –
le moineau n'a pas besoin
d'un parapluie
Maria Tirenescu
Burniţă –
vrabia nu are nevoie
de umbrelă
Comm.:
Je ne peux pas résister, quand il s'agit d'oiseaux, de trouver beau le haiku qui en parle. Mais là, c'est encore son humilité, qui est soulignée. J'i imagine les gens sous leur parapluie,et le moineau humide de pluie. (Rob)
Nu pot rezista, când e vorba de păsări, să găsesc frumos un haiku în care se vorbeşte despre ele. Dar aici, este subliniată şi umilinţa. Îmi imaginez oameni sub umbrelele lor şi vrabia udă de ploaie. (Rob)
Ce haiku est plein d'humour. Car après l'avoir lu, après m'être accordé à l'évidence de son constat, je vois l'oiseau muni d'un petit parapluie, comme dans un dessin animé, et je trouve ça rigolo.(Philippe)
Acest haiku este plin de umor. Căci după ce l-am citit, după ce m-am acordat la evidenţa constatării, eu văd pasărea înzestrată cu o mică umbrelă, ca într-un desen animat şi găsesc amuzantă această situaţie.(Philippe)
Cu 2 puncte:
Train de nuit –
un seul traîneau
derrière la gare
Maria Tirenescu
Tren de noapte –
o singură sanie
în spatele gării
*
nuit d'hiver -
dans le ciel la Lyre murmure
musiques des sphères
Virginia Popescu
noapte de iarnă –
pe cer Lira murmură
muzica sferelor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)