Senryul din Ploc! Nr. 23

Senryul trimis de Cristina Monica Moldoveanu a fost ales pentru a fi comentat de Olivier Walter. Acest poem este:

fièvre printanière -
la grand-mère tape
sur le baromètre

febră de primăvară –
bunica ciocneşte uşor
în barometru

Ainsi que l’a formulé H. Michaux à propos du Mahabharata, et en toute proportion gardée, si on lisait se senryû à un vieux bâton, il reprendrait feuilles et racines !

Oui, voici concentrées en trois petits vers la légèreté et la gravité du monde, la malice, la drôlerie et une effervescence renvoyant peut-être à la notion du cycle de l’éternel retour…

Le rythme intentionnellement monotone, 5/5/5, confère au propos une certaine universalité : le métronome irréversible du Temps semble ponctuer le geste de la protagoniste. La dynamique même d’appétit de vie et de hardiesse couve une fatalité.

On pense bien sûr au renouvellement des saisons qui, d’une manière inexorable, se perpétue. Mais au-delà, ce senryû semble jouer sur plusieurs niveaux de sens, phénomène polysémique bien plus courant dans un haïku !

D’un point de vue littéral, on se bornerait à croire que la grand-mère est atteinte d’un accès de fièvre hivernale et qu’au sortir du frimas, elle s’accroche nerveusement à son baromètre afin d’exorciser la peur de ne jamais revoir un nouveau printemps…

Or à l’évidence, cette femme mûre en âge semble à l’inverse bien verte et d’un tempérament de gorgone… Cette « fièvre printanière » signe davantage un trait psychologique : mélange de vitalité et d’impatience ; d’appétences et d’impertinence à l’endroit même du printemps qui se fait attendre.

On imagine la dame espiègle, les yeux brillants et la moue boudeuse exhortant les forces de la Nature. On soupçonne que la sève montante de mars soit cause de la fièvre de Vénus ! On suppose que la promesse des fleurs travaille l’imaginaire de la dame à peine décatie… « Le souvenir est le cadavre d’une expérience que la vie a déserté » susurre La Rochefoucauld du lointain XVIIème…

L’auteure nous rend cependant cette douairière ou femme du peuple sympathique et pathétique. C’est en cela que les apparences primesautières, joyeuses et dégagées dévoilent un fond plus grave, voire dramatique ! Une grand-mère qui tape, en ces circonstances, un baromètre est peut-être passée à côté d’une paix intérieure et d’une plénitude d’être… Ne cache t-elle point dans ce désir de vivre une déréliction, une insatisfaction et des manques à combler que l’âge avancé ne fait qu’accroître ??? Pax pax pax !!!


Olivier Walter

Aşa cum a formulat H. Michaux legat de Mahabharata, păstrând proporţiile, dacă am citi acest senryu unui baston vechi el ar prinde din nou frunze şi rădăcini!
Da, iată concentrate în trei mici versuri frivolitatea şi seriozitatea lumii, ironia, amuzamentul şi o evervescenţă care poate conduce spre ideea ciclului eternei reîntoarceri.

Ritmul, intenţionat monoton, 5-5-5, conferă acestui subiect o anumită universalitate: metronomul ireversibil al Timpului pare să accentueze gestul protagonistei. Însăşi dinamica poftei de viaţă şi de cutezanţă ascunde o fatalitate care mocneşte.

Ne gândim desigur la reînnoirea anotimpurilor care, într-o manieră inexorabilă, se perpetuează. Dar dincolo de acest fapt, acest senryu pare să funcţioneze pe mai multe planuri semantice, fenomen de polisemie mai des întâlnit într-un haiku.

Din punct de vedere literal ne-am limita a crede că bunica suferă un acces de febră pe timpul iernii şi, la dispariţia chiciurei, se agaţă nervoasă de barometru, în scopul de a exorciza teama de a nu mai revedea o nouă primăvară.

Ori, dimpotrivă, evident e că această femeie în vârstă este, dimpotrivă, dotată cu un temperament de gorgonă... Această febră a primăverii este mai degrabă semnul unei trăsături psihologice: amestec de vitalitate şi de nerăbdare, dorinţe şi îndrăzneală chiar în locul în care primăvara se lasă aşteptată.

Ne imaginăm o doamnă jucăuşă cu ochi strălucitori şi mutră bosumflată îmboldind forţele Naturii. Bănuim că sevele care se ridică în martie sunt cauza febrei lui Venus! Presupunem că promisiunea florilor atinge imaginaţia doamnei ofilite. „Amintirea este cadavrul unei existenţe pe care viaţa a părăsit-o”, murmură La Rouchefoucauld din îndepărtatul veac al XVII-lea.

Autoarea ne face să receptăm totuşi drept simpatică această văduvă nobilă sau femeie simplă din popor. Prin aceasta aparenţele de spontaneitate, bucurie şi lejeritate dezvăluie un fond mai grav, chiar dramatic! O bunică ciocănind în aceste circumstanţe un barometru a obţinut poate un fel de pace interioară şi plenitudine a existenţei. Oare ascunde ea în această dorinţă de viaţă un sentiment al singurătăţii şi lipsuri pe care vârsta înaintată nu face decât să le sporească??? Pax, pax, pax!!!

Olivier Walter

Traducerea comentariului îi aparţine Cristinei Monica Moldoveanu.

Revista Ploc! Nr. 23

În recentul număr al revistei Ploc! Sunt publicate haiku-uri dintre cele trimise de poeţi din România.

Cornel C. COSTEA

la rumeur de la mer -
dans le regard du vieux
rien que le silence

vuietul mării –
în privirea bătrânului
numai liniştea

Letitzia Lucia IUBU

La lune à l’aube
susurrement de la source
et l’ombre d’un corbeau

Luna în zori
susurul izvorului
şi umbra unui corb

Dans le jardin
bourdonnement d’abeilles –
au loin les sons de l’airain

În grădină
zumzetul albinelor –
în depărtare dangăte de clopot


Cristina-Monica Moldoveanu


éclair dans le brouillard -
sur le mûr en ruine
la trace d'une limace

fulger în ceaţă –
pe zidul în ruină
urma unui limax


étendue dans l'herbe
le coeur sur ma paume -
trille d'alouette

întins în iarbă
inima în palma mea –
tril de ciocârlie

allée sombre -
écrasant les fleurs de châtaignier
ma chaise roulante

alee sumbră –
strivind florile de castan
scaunul meu rulant


Virginia Popescu


repos en plein champ –
dans la cruche renversée
chant de grillon

odihnă pe câmp –
din ulciorul răsturnat
cântec de greier


mugissement de la mer –
le coquillage en sourdine
l’imite sur la plage

vuietul mării –
ghiocul în surdină
o-ngână pe ţărm


(traducerea autoarei)

Maria Tirenescu


Un pinson chante
et grand-mère murmure –
jour sans nuages

O cinteză cântă
şi bunica murmură –
zi fără nori

Murmure d’eau –
une violette fraîche
près de la source

Susurul apei –
un toporaş proaspăt
lângă izvor

Prezențe în Rusia

În numărul din aprilie al
revistei de haiku Ulitka
(Melcul), din Rusia, este
prezent și poetul E.Țară
cu două poeme sugestive:

Мириады звёзд –
последний светляк ищет
своё место

Atâtea stele -
ultimul licurici
îşi caută locul

Рисунок на песке –
первая волна забирает
половину сердца

Desen pe nisip -
primul val îşi ia
jumătate de inimă


http://www.ulitka.haiku-do.com/downloads/ulitka-4.pdf

CKK #23

În aprilie a.c., la concursul lunar
Caribbean Kigo Kukai #23,
care a avut drept kigo cuvântul
string(sfoară, ață, șiret, coardă),
au participat și câțiva poeți români.
În funcție de punctele acumulate în
urma votării, conaționalii noștri
s-au clasat după cum urmează:

Loc. al III-lea

Cezar-Florin Ciobîcă

antic shop window -
a spider carrying the moon
among guitar strings

fereastră de anticariat -
un păianjen cară luna printre
corzi de chitară


Loc. al XI-lea

Gh.Postelnicu

over blossomed orchard-
the paraglider's strings
begin whistling


pomet înflorit -
fluieră suspantele
parapantei sus

Loc. al XIII-lea

Magdalena Dale

string spring...
birds chirping stopped
by a thunder

Strunele naturii...
ciripitul dintre crengi
oprit de-un tunet

Patricia Lidia

no strings attached –
spring in triumph
in this tag of war

fără obligații -
primăvara în triumf
în astă luptă

Traducerile aparțin autorilor.
http://wwwcaribbeankigokukai.blogspot.com

Rezultate HaikuNow

Pe 21 aprilie a.c. au fost afișate rezultatele
Concursului Internațional HaikuNow
organizat de Haiku Foundation, SUA.
La secțiunea Innovative Haiku, românul
Razvan Pintea a fost evidențiat
(Commended) pentru următorul poem:


cobweb filling
the corners
gossip

păienjeniș
umplând colțurile
bârfa

Felicitări!

http://www.thehaikufoundation.org/docs/HaikuNow2011Results.pdf

Prezențe românești în Austria

În nr. 9 al revistei austriece de haiku on-line
CHRYSANTHEMUM, care apare de două ori
pe an, sunt prezenți cu câte două poeme și
poeții români Eduard Țară și Răzvan Pintea:

Eduard Țară

Folding a new map -
Matsuyama and my town
closer this autumn

Falte eine neue Landkarte -
Matsuyama und meine Stadt
naher in diesem Herbst

Pliind o nouă hartă -
Matsuyama și orașul meu
mai aproape-n toamna asta

The master's haiku -
how much I wish to bring home
this autumn light

Des Meisters Haiku -
wie sehr wunsche ich mir
dieses Herbstlicht heimzubringen

Haiku-ul maestrului -
cât de mult îmi doresc s-aduc acasă
această lumină de toamnă


Razvan Pintea


my breath
covering the mountain
beyond window

mein Atem
bedeckt den Berg
hinter dem Fenster

respirația mea
acoperând muntele
dincolo de geam

wet walls
hiding from lagoon
the gardens

nasse Mauern
Garten verborgen
vor der Lagune

ziduri umede
ascunzând de lagună
grădinile

http://www.bregengemme.net/chrysanthemum/pages/de/aktuelle-ausgabe.php

Din Asahi Haikuist Network, ediția din 15 aprilie 2011

Departing
the joyful person's murmur
zigzags

--Cornel C. Costea (Romania)

zigzaguri -
murmurul chefliului
depărtându-se

http://www.asahi.com/english/haiku/110415.html

Din ziarul Mainichi

http://mdn.mainichi.jp/features/haiku/etc/archive/tsunami.html
Haiku in English Tsunami Special
Selected by Isamu Hashimoto
Following the devastating earthquake and tsunami off northeastern Japan on March 11, we received many haiku condolences and heart-warming words from haijin around the world. We thank you for these and are determined to resume our happy daily lives soon, just as people did after World War II, taking to heart the high-spirited slogan "makete tamaruka": We will never be defeated.

Selectate de Hashimoto Isamu
În urma cutremurului devastator şi tsunami-ul din nord-estul Japoniei pe 11 martie, am primit condoleanţe multe haiku şi cuvinte călduroase din inima de la haijini din întreaga lume. Vă mulţumim pentru acestea şi suntem hotărâţi să reluăm viaţa noastră fericită de zi cu zi în curând, la fel cum au făcut oamenii după al doilea război mondial, luând la inima sloganul plin de viaţă "makete tamaruka": Niciodată nu vom fi învinşi.

Cezar Ciobîcă a scris despre haiku-ul poetului Vasile Moldovan, dar următoarele selecţii conţin poemele de mai jos:

waiting for the news –
the children folding
only paper cranes

-- Cezar-Florin Ciobîcă (Romania)

aşteptând ştirile –
copiii pliază
cocori de hârtie

gloomy March-
and still the cherry trees
blossom once more

-- Cornel C. Costea (Cluj-Napoca, Romania)

martie sumbru –
şi totuşi cireşii
înfloresc din nou

Prezenţă românească în Moonbathing

În revista „Moonbathing, a journal of women’s tanka”, Rochester, SUA (Numărul 3, Toamnă/Iarnă 2010) a fost publicat următorul poem tanka. Îl postăm în traducerea autoarei, Patricia Lidia.

Beyond the fence
of a blackening the forest
darkness
hides me gently
under the falling leaves

Dincolo de bariera
pădurii cernite
întunericul
mă ascunde lin
sub frunzele căzânde

Un nou premiu internațional

Pe 15 martie 2011,cea de-a 25-a ediție

a Concurslui de Haiku organizat de

Ambasada Japoniei la Dakar, Senegal,

și-a desemnat câștigătorii. Numai cinci

din 880 de participanți din 9 țări.

Printre aceștia s-a numărat și binecunoscutul

EduardȚară care a obținut premiul de încurajare

cu un sugestiv poem tradus și în wolof,

limbă africană ce se vorbește în Senegal:



Maggatum dëkk bi

mu ngi bàyyi biddéew ya wax –

guy ci tóor-tóor



Le vieux du village

laissant parler les étoiles –

baobab en fleur



Bătrânul satului

lăsând să vorbească stelele –

baobab în floare



http://dakarpresse.com/.../concours-haiku-2011-amadou-tidiane-mbow-remporte-le%20-premier-prix__17919