În luna februarie, au fost selectate 3 creaţii ale poeţilor români. În ordine alfabetică, ei sunt: Cezar Ciobîcă, Lavana Kray şi Steliana Cristina Voicu.
miercuri, 26 februarie 2014
marți, 25 februarie 2014
CKK #48 Results
Kigo='music competition'
incomplete orchestra -
the missing leaves
of the poplar
Eduard Tară/ First Place
Votes: 341*** Points: 14
when aliens back -
music notes will assemble
the friendly talk
Gh.Postelnicu/Points: 03
drums beat contest-
falling hailstones and walnuts
on the roof
Lavana Kray/Points: 03
http://wwwcaribbeankigokukai.blogspot.ro/
duminică, 23 februarie 2014
ASAHI HAIKUIST NETWORK
by David McMurray
February 21, 2014
2 haijini din România apar cu poeme:
White Olympiad--
in the snow mirrors
flags from all over
(Vasile Moldovan)
Olympic
dream on top of the podium
my flag waves
(Steliana Cristina Voicu)
Fujisan Haiku (Haiku on Mt Fuji) competition
2013 Results
2 români printre premianți:
1.Enache Ionel Olaru
Honorable Mention/Prix d’honneur
Des Carpates à la Fuji,
Arc au fil du temps
Carpații spre Fuji,
arc peste timp
2.
Daniela Lăcrămioara Capotă
Special Recognition/Lauréates
in the honeymoon on the beach―
opening the fan
winter on Mount Fuji
lună de miere pe plajă -
deschizând evantaiul
iarnă pe Fuji
joi, 20 februarie 2014
Haiku-uri la fotografii, din Ploc!, Nr. 49
Abri blanc -
la paix du cours d'eau
s'écoule au loin
Acoperişul alb -
liniştea râului
curge departe
Cygne sur l'eau -
l'enfant des neiges
ouvre le pli
l'enfant des neiges
ouvre le pli
Lebădă
pe rîu -
copilul zăpezilor
deschide plicul
copilul zăpezilor
deschide plicul
Village
enneigé -
les premières lumières s'allument
dans la vieille école
Sat înzăpezit -
se-aprind primele lumini
în vechea şcoală
les premières lumières s'allument
dans la vieille école
Sat înzăpezit -
se-aprind primele lumini
în vechea şcoală
Sunt traduse doar poemele Cleliei Ifrim.
La frontière blanche, din revista Ploc!, Nr. 49
Le rêve est un sujet unique dans le haiku. Depuis le premier
rêve, mot de saison pour “la cinquième saison”, le Nouvel An, jusqu’au
rêve ordinaire, mot s’adaptant à l’année toute entière, un rêve peut
être perçu et décrit de différentes manières, depuis les subtiles
métaphores jusqu’aux allusions mentales aussi glissantes que la soie. De
Basho à Kaneko Tohta ou Michio Nakahara
– poètes du XXIème siècle – le rêve occupe une place particulière. Il
ressemble à une frontière blanche entre le monde intérieur et le monde
extérieur, entre ce qui est dedans et ce qui est dehors.
L’objet du rêve peut être vu et même touché, mais cela signifie sa mort. Le rêve ne peut s’adapter de lui-même au monde extérieur, tout comme ce monde extérieur ne peut l’assimiler. Quand quelque chose d’intérieur en nous s’écoule vers l’extérieur, cela disparaît et s’évanouit à notre réveil.
Dans l’estomac d’un poisson,
quelque chose a dégorgé -
premier rêve de Nouvel-An (1)
A l’autre bout du spectre du rêve, Kaneko Thota écrit sur le rêve qui reste dans le monde intérieur. Il est aussi réel que s’il avait franchi la frontière blanche entre les mondes. Il rejette le monde extérieur et peut vivre un moment, une nuit, ou la vie entière d’une personne. Entre la personne qui rêve et le rêve qui est rêvé, il existe une relation d’hôte à invité. Le vide laissé par le rêve est le lieu où tous deux se rencontrent.
Bien dormi
jusqu’à ce que le champ stérile dans mon rêve
devienne vert (2)
J’ai également rencontré dans le haiku un troisième aspect au rêve : le rêve qui rêve. Cela semble être un paradoxe. Le rêve est ce que nous rêvons. Mais le rêve peut-il, lui aussi, rêver ? Est-il indépendant de nous ? Si la réponse est oui, alors le rêve peut rêver.
Le rêve enchevêtré
dans le liseron rêve encore
sans fin (3)
Et les questions de s’écouler en un flux ininterrompu comme un rêve né d’un rêve. La première étant : de quoi rêve un rêve ?
Clelia Ifrim
(Traduction : Nicole Pottier)
(2) Kaneko Tohta, dans Ko, automne – hiver 2009, traduit en anglais par David Burleigh, p.45
(3) Michio Nakahara, op cit., p.99
Visul este o temă specială în haiku. De la primul vis din an, cuvânt sezonal
pentru al cincilea anotimp, Anul Nou, până la visul obişnuit, cuvânt sezonal
pentru tot anul, el cunoaşte nenumărate valenţe de exprimare, începînd de la
metafora subtilă, până la sugestia care alunecă din mâini ca o mătase.
De la Basho până la Kaneko Totha sau Michio Nakahara, poeţi ai secolului XXI, el are un loc aparte. Este ca o graniţă albă între exterior şi interior.
Uneori poate fi văzut, sau chiar pipăit. Asta înseamnă mortea lui. Visul nu se poate adapta exteriorului, şi nici exteriorul nu poat să-l asimileze. Interiorul care se varsă în exterior se destramă, se pierde.
Ceva s-a golit
din stomacul peştelui -
primul vis din an (1)
La capătul celălalt al temei visului, Kaneko Totha scrie despre visul care rămâne în interior. La fel de activ, ca şi cel care trece graniţa albă dintre lumi, visul care refuză exteriorul, trăieşte o secundă, o noapte, sau viaţa întreagă. Intre omul care visează şi el, este o relaţie de gazdă – oaspete. Golul din vis este locul unde cei doi se întâlnesc.
am dormit bine -
câmpul gol din visul meu
a înverzit (2)
Am întâlnit în haiku şi o a treia stare a visului. Visul care visează. Intr-un fel pare un paradox. Visul este ceva ce visăm noi. Dar visul poate visa şi el ? Este independent de noi ? Dacă da, atunci poate visa. Dar întrebările vor curge ca un lanţ fără sfârşit, ca într-un vis al visului. Prima din ele : Ce visează visul ?
Visul prins
în volbură, visează încă
la nesfârşit (3)
Clelia Ifrim
(2) Kaneko Tohta, în Ko, toamna – iarna 2009, p.45
(3) Michio Nakahara, op cit., p.99
L’objet du rêve peut être vu et même touché, mais cela signifie sa mort. Le rêve ne peut s’adapter de lui-même au monde extérieur, tout comme ce monde extérieur ne peut l’assimiler. Quand quelque chose d’intérieur en nous s’écoule vers l’extérieur, cela disparaît et s’évanouit à notre réveil.
Dans l’estomac d’un poisson,
quelque chose a dégorgé -
premier rêve de Nouvel-An (1)
A l’autre bout du spectre du rêve, Kaneko Thota écrit sur le rêve qui reste dans le monde intérieur. Il est aussi réel que s’il avait franchi la frontière blanche entre les mondes. Il rejette le monde extérieur et peut vivre un moment, une nuit, ou la vie entière d’une personne. Entre la personne qui rêve et le rêve qui est rêvé, il existe une relation d’hôte à invité. Le vide laissé par le rêve est le lieu où tous deux se rencontrent.
Bien dormi
jusqu’à ce que le champ stérile dans mon rêve
devienne vert (2)
J’ai également rencontré dans le haiku un troisième aspect au rêve : le rêve qui rêve. Cela semble être un paradoxe. Le rêve est ce que nous rêvons. Mais le rêve peut-il, lui aussi, rêver ? Est-il indépendant de nous ? Si la réponse est oui, alors le rêve peut rêver.
Le rêve enchevêtré
dans le liseron rêve encore
sans fin (3)
Et les questions de s’écouler en un flux ininterrompu comme un rêve né d’un rêve. La première étant : de quoi rêve un rêve ?
Clelia Ifrim
(Traduction : Nicole Pottier)
***
(1) Michio Nakahara, Message from Butterfly, publié par YOU-Shorin, Nagano, Japan, 2009, traduit en anglais par James Kirkup et Makoto Tamaki.(2) Kaneko Tohta, dans Ko, automne – hiver 2009, traduit en anglais par David Burleigh, p.45
(3) Michio Nakahara, op cit., p.99
*
Publié dans la revue Ploc ! N°49 – janvier 2014
Graniţa albă
De la Basho până la Kaneko Totha sau Michio Nakahara, poeţi ai secolului XXI, el are un loc aparte. Este ca o graniţă albă între exterior şi interior.
Uneori poate fi văzut, sau chiar pipăit. Asta înseamnă mortea lui. Visul nu se poate adapta exteriorului, şi nici exteriorul nu poat să-l asimileze. Interiorul care se varsă în exterior se destramă, se pierde.
Ceva s-a golit
din stomacul peştelui -
primul vis din an (1)
La capătul celălalt al temei visului, Kaneko Totha scrie despre visul care rămâne în interior. La fel de activ, ca şi cel care trece graniţa albă dintre lumi, visul care refuză exteriorul, trăieşte o secundă, o noapte, sau viaţa întreagă. Intre omul care visează şi el, este o relaţie de gazdă – oaspete. Golul din vis este locul unde cei doi se întâlnesc.
am dormit bine -
câmpul gol din visul meu
a înverzit (2)
Am întâlnit în haiku şi o a treia stare a visului. Visul care visează. Intr-un fel pare un paradox. Visul este ceva ce visăm noi. Dar visul poate visa şi el ? Este independent de noi ? Dacă da, atunci poate visa. Dar întrebările vor curge ca un lanţ fără sfârşit, ca într-un vis al visului. Prima din ele : Ce visează visul ?
Visul prins
în volbură, visează încă
la nesfârşit (3)
Clelia Ifrim
***
(1) Michio Nakahara, Mesaj de la fluture, editura
YOU-Shorin, Nagano, Japan, 2009(2) Kaneko Tohta, în Ko, toamna – iarna 2009, p.45
(3) Michio Nakahara, op cit., p.99
miercuri, 19 februarie 2014
Din revista Haiku Canada Review
Virginia
Popescu
nuit d’Halloween—
au cinéma on fait la queue
pour Dracula
noapte
de Halloween –
la
cinema se face coada
pentru
Dracula
Lavana Kray
pellicule d’animation
une
branchette qui gratte le givre
à la fenêtre
film
de animaţie
o
crenguţă care zgârie
Din revista Ploc, Nr. 49
Lavana Kray
fenêtre entr’ouverte –
des papillons de neige
voltigent
dans l'obscurité
fereastră
întredeschisă –
fluturi de zăpadă plutesc
în întuneric
Maria Tirenescu
la pleine lune
au-dessus du champ enneigé –
un lièvre accourt
luna plină
deasupra câmpului
nins –
un iepure-aleargă
sâmbătă, 15 februarie 2014
The Second Japan-Russian Haiku Contest/2013
Honorable Mentions (not ranked)（入選・順不同）
Eduard Tara (Romania)
starry sky –
a page he never covered
with words
エドアード・タラ （ルーマニア）
星空 ―
一度も覆っていないページ
言葉で
Ciobîcă Cezar-Florin (Romania)
after chemo …
a closer look at
the growing buds
シオビカ・シザー フロリン （ルーマニア）
化学療法の後．．．
もっとよく見る
luni, 10 februarie 2014
Din volumul colectiv Amours
Amours
Collectif de haïkus
sous la direction de Valérie Rivoallon
Éditions
Forgeurs d’Étoiles
2014
Letitzia Lucia Iubu
Nuages plombés –
sur la vitre embuée
dessiner un cœur
Nori plumburii –
pe geamul aburit
desenată o inimă
*
Frêmissement des feuilles
dans le champ de maïs –
mon père absent
Freamăt de frunze
în lanul de porumb –
tatăl meu absent
Virginia
Popescu
marche
nuptiale –
éclairé par des lucioles
le chemin des jeunes mariés
marş nupţial –
luminat de licurici
drumul mirilor
*
lune de miel –
entre deux bouches
une seule fraise
luna de miere –
între două guri
doar o fragă
*
Voie Lactée –
le petit bébé souriant
au sein maternel
Calea Lactee –
bebeluşul surâzând
la sânul mamei
*
refroidi
par la pluie automnale
le baiser d’adieu
răcit
de ploaia de toamnă
sărutul de adio
sâmbătă, 1 februarie 2014
WHA # 116
Administratorul concursului
Kuniharu Shimizu
a selectat și lucrările a 3 haijini din România
http://tfship.net/haiga_contest/116/haiga116.htm
Lavana Kray
http://tfship.net/haiga_contest/116/lavana_kray.jpg
Cezar Ciobîcă
http://tfship.net/haiga_contest/116/cezar_ciobica_rum.html
Steliana Voicu
http://tfship.net/haiga_contest/116/steliana_voicu_rumania.html
The Shiki Monthly Kukai
Results
January 2014 Kukai
KIGO THEME:
NEW YEAR FOOD
black-eyed peas –
his empty chair
her empty spoon
Eduard TARA
(2,2,5) = 15 pts
first day –
little beggar sharing
his sausage with a dog
Virginia Popescu
PHOENIX
(0,3,7) = 13 pts
black boiled beans -
a small child is practicing
his counting skills
Cristina Oprea
(0,3,6) = 12 pts
enjoying zōni -
the taste of mother wrapping
all the memories
Cezar-Florin Ciobîcă
(0,1,3) = 5 pts
first visit to shrine -
sharing a scorpion snack
with a alley cat
Laura Csilla
(0,1,2) = 4 pts
a lottery win
my first dream of the New Year -
Jubako* breakfast
Daniela Bullas
(0,1,1) = 3 pts
midnight –
the boeuf salad
untouched
Miorita
****
FREE FORMAT THEME
WIND
First Place - 23 Points
arctic wind –
a seagull is catching
its own cry
Eduard TARA
(3,3,8) = 23 pts
mined war zone -
the wind takes the dandelions
away
Lavana kray
Romania
(1,0,6) = 9 pts
gust of wind –
a flight of ravens
blown away
Virginia Popescu
PHOENIX
(0,1,2) = 4 pts
cold wind on new year's eve -
suddenly, the pine's braches
embrace the moon
Cristina Oprea
(0,1,0) = 2 pts
Remembrance Day -
the street musician humming
"blowin' in the wind"
CezarFlorin Ciobîcă
(0,0,2) = 2 pts
wind scatters
the fallen snow –
clear morning
Miorita
(0,0,1) = 1 pts
stars twinkle and trees shimmer -
a cold wind is blowing away
my harvested snow
Daniela Bullas
hot night -
refreshing me only
wind in the long grass
Laura Csilla
January 2014 Kukai
KIGO THEME:
NEW YEAR FOOD
black-eyed peas –
his empty chair
her empty spoon
Eduard TARA
(2,2,5) = 15 pts
first day –
little beggar sharing
his sausage with a dog
Virginia Popescu
PHOENIX
(0,3,7) = 13 pts
black boiled beans -
a small child is practicing
his counting skills
Cristina Oprea
(0,3,6) = 12 pts
enjoying zōni -
the taste of mother wrapping
all the memories
Cezar-Florin Ciobîcă
(0,1,3) = 5 pts
first visit to shrine -
sharing a scorpion snack
with a alley cat
Laura Csilla
(0,1,2) = 4 pts
a lottery win
my first dream of the New Year -
Jubako* breakfast
Daniela Bullas
(0,1,1) = 3 pts
the boeuf salad
untouched
Miorita
****
FREE FORMAT THEME
WIND
First Place - 23 Points
arctic wind –
a seagull is catching
its own cry
Eduard TARA
(3,3,8) = 23 pts
mined war zone -
the wind takes the dandelions
away
Lavana kray
Romania
(1,0,6) = 9 pts
gust of wind –
a flight of ravens
blown away
Virginia Popescu
PHOENIX
(0,1,2) = 4 pts
cold wind on new year's eve -
suddenly, the pine's braches
embrace the moon
Cristina Oprea
(0,1,0) = 2 pts
Remembrance Day -
the street musician humming
"blowin' in the wind"
CezarFlorin Ciobîcă
(0,0,2) = 2 pts
wind scatters
the fallen snow –
clear morning
Miorita
(0,0,1) = 1 pts
stars twinkle and trees shimmer -
a cold wind is blowing away
my harvested snow
Daniela Bullas
hot night -
refreshing me only
wind in the long grass
Laura Csilla
Abonați-vă la:
Postări (Atom)